Romania

Programul de dezvoltare a compențelor sociale ViSC a fost implementat în România în cadrul proiectului  Eficientizarea programelor de prevenție a agresivității în școală, nr.  542/30.05.2012 finanțat prin Programul 2 Capacități/Modul III Cooperare bilaterală România-Austria, în perioada 2012 – 2014, având ca parteneri Universitatea din Oradea (România) și Upper Austria University of Applied Sciences (Austria). Proiectul a urmărit  îmbunătățirea eficienței programelor de prevenție a agresivității în școală prin combinarea programului ViSC și a programului REBE.

Programul VISC conceptualizează fenomenul de bullying ca fiind un fenomen social, considerând că dezvoltarea empatiei, a responsabilității sociale și a comportamentelor prosociale contribuie la diminuarea acestui fenomen. În România, a fost implementat conform modelului austriac, având o structură cu 10 lecții. Fiecare lecție s-a desfășurat pe parcursul unei ore de dirigenție (50 minute). Dintre acestea, primele 8 activități au fost structurate, conform planurilor de lecție, urmând ca în ultimele ore să fie implementat proiectul clasei, care a fost gândit de elevi.

Activitatea 1 – în cadrul acesteia s-au oferit informații despre proiect și s-a abordat importanța regulilor. În acest sens, au fost vizate regulile existente în școală, importanța lor și dificultățile întâmpinate în respectarea acestora. Prin intermediul brainstorming-ului, fiecare copil a propus regulile pe care le considera a fi necesare pentru buna funcționare a colectivului clasei, la final fiind votate cele mai importante 3 reguli, care au fost notate pe o planșă pe care s-au semnat toți elevii, ca simbol al acordului cu acestea.

Activitatea 2 a vizat recunoașterea situațiilor de agresivitate pe baza fișelor de lucru și propunerea unor comportamente alternative care să ajute victima să se simtă mai bine, fiind votate cele considerate a fi cele mai eficiente prin intermediul jocului „semaforul” (vezi anexe).

Activitatea 3 a abordat spectrul emoțional – care sunt emoțiile principale, cum pot fi acestea recunoscute la sine/ alții (prin intermediul limbajului nonverbal); a fost introdus de asemenea conceptul de empatie. Activitatea 4 a fost centrată pe emoții, fiind adus ca element nou managementul emoțiilor.

Activitățile 5 și 6 au fost destinate găsirii unor alternative comportamentale adaptative pentru victimele bullying-ului, pe care acestea le-ar putea implementa pentru a reduce riscul de a mai fi puse în această situație.

Activitatea 7 a fost destinată abordării diferențelor culturale, prin intermediul fișelor de lucru, pentru a crește nivelul de empatie și toleranță față de persoanele aparținând unor culturi diferite. Activitatea 8 a fost centrată pe recapitularea conceptelor studiate și evaluarea cunoștințelor acumulate.

Activitățile 9 – 10 au fost destinate planificării cât mai concrete a proiectului dorit, realizării acestuia și oferirii unui feedback cu privire la utilitatea și părerea lor în ce privește programul desfășurat.

Pentru fiecare activitate au existat fișe individuale, fișe de grup și de sumarizare, a căror completare a fost alternată cu jocuri (joc de rol, exerciții de dramatizare, de atribuire etc.). Fișele de sumarizare rămâneau la elevi, solicitându-li-se să realizeze un dosar cu acestea.

Programul REBE explică fenomenul de bullying prin comportamentele agresive şi sentimentele de furie manifestate de elevi ca și consecințe ale cognițiilor disfuncționale, în special a celor din categoria intoleranței la frustrare.  REBE urmează modelul propus de Trip & Bora (2010) și este alcătuit din 9 activități, 50 de minute o activitate.

Activitatea 1 – „Stimulii furiei” urmărește să îi ajute pe elevi să identifice ce le declanșează această emoție. Astfel, ei pot reliefa faptul că există stimuli declanșatori comuni, dar și diferiți pentru fiecare persoană. În cadrul acestei activități se discută și despre ceea ce declanșează agresivitatea și bullying-ul în clasă, respectiv despre modul în care fiecare reacționează în aceste situații.

Activitatea 2 – „Furia și celelalte emoții” urmărește recunoașterea emoțiilor, diferențierea furiei de celelalte emoții și identificarea caracterului disfuncțional al acesteia. Prin intermediul jocului de rol, ei observă modalitățile diferite de exprimare ale furiei.

Activitatea 3, „Să desenăm furia, Scala de furie” implică desenul şi folosirea simbolurilor și a culorilor pentru reprezentarea furiei. Activitatea mai are ca scop realizarea distincției între furia de intensitate clinică și enervare prin intermediul scalei de furie, precum și diferențierea între comportamentele agresive, bullying și comportamente dezirabile din punct de vedere social.

Activitatea 4, „Consecințele furiei”, urmărește identificarea consecințelor pe termen scurt și pe termen lung ale furiei și a comportamentelor agresive prin intermediul unor scenarii. Copiii, odată ce identifică consecințele prezintă avantajele și dezavantajele acestora.

Activitatea 5, „Nu am chef” îi ajută pe elevi să identifice cognițiile specifice toleranței scăzute la frustrare asociate procrastinării, să dispute aceste cogniții și să practice alternativele raționale.

Activitatea 6 constă în realizarea măștii lui Nu Pot Suporta. Prin realizarea acestora se reprezintă grafic cognițiile iraționale și varianta lor rațională.

Activitatea 7 –”Povestea despre toleranță” urmărește ca elevii să pună în practică ce au învățat despre cogniții raționale și cogniții iraționale printr-o scenetă ai cărei actori sunt Pot Suporta și Nu Pot Suporta.

Activitățile 8 „Profesorul acuză” și „Profesorul și corectitudinea” își propun să evidențieze faptul că și profesorii pot greși, să învețe elevii să accepte acest lucru și să practice varianta rațională a toleranței față de comportamentul acestora.

Activitatea 9 – prin activitatea „Sunt disciplinat la ore” se caută alternative la comportamentele problematice. Se realizează graficul disciplinei, prin intermediul căruia se dorește o monitorizare a comportamentului indisciplinat și care le oferă elevilor posibilitatea de a primi o recompensă din partea clasei pentru un comportament adaptativ. Astfel, învață să își monitorizeze comportamentele indisciplinate, să reducă frecvența acestora sau chiar să le elimine.

Cercetarea s-a desfășurat în Oradea, în 11 școli, în faza de pretest fiind evaluați 808 elevi, în faza de posttest1 729 elevi, iar în faza de posttest 2 au fost testați 545 elevi. Grupul experimental este format din 8 școli, 23 de clase (a VI-a), grupul de control constă în 3 școli și 11 clase.  Vârsta participanților este cuprinsă între 10 și 14 ani, cu o medie m  = 11.82 și o abatere standard  ơ = .47. Procentul participanților de gen masculin este de 52.1%  iar celor de sex feminin de 47.9%.

Evaluarea subiecților s-a făcut cu următoarele instrumente: ARES (Anger Regulation and Expression Scale, DiGiuseppe & Tafrate, 2004),  Scala de toleranță scăzută la frustrare pentru elevi (Trip & colab., 2009), Chestionarul Olweus pentru bullying (Olweus Bullying Questionnaire – OBQ).

Prima etapă a cercetării s-a desfășurat în perioada noiembrie 2012- martie 2013, cinci școli, respectiv paisprezece clase experimentale fiind implicate în programul REBE, iar în trei școli, respectiv nouă clase fiind implementat programul VISC. Faza de posttest 1 s-a efectuat în martie 2013, clasele implicate în REBE au urmat programul VISC, iar clasele la care s-a implementat programul VISC urmând activitățile de REBE până iunie 2013 când s-a realizat evaluarea posttest 2.

Rezultatele susțin faptul că programul combinat REBE-VISC reușește modificări atât la nivel cognitiv (toleranță scăzută la frustrare față de învățare, toleranță scăzută la frustrare față de profesori, toleranță scăzută la frustrare față de colegi și îndreptățirea ca și componentă a toleranței scăzute la frustrare), emoțional (exteriorizării furiei) și comportamental (agresivitate verbală), spre deosebire de combinația VISC-REBE ce aduce modificări în special la nivel cognitiv. Acest lucru subliniază importanța generării modificărilor la nivelul cognițiilor ca mai apoi acestea să declanşeze modificarea la nivel emoțional şi comportamental.